Oct 25, 2010

2:24 PM - , No comments

Oleg si viata de dupa moarte (3)

După ce-i murise tatăl, Oleg începu să-i caute pe martorii vieţii lui. Se branşa la ei ca într-o benzinărie şi-şi realimenta continuu imaginea. După moartea mamei şi-a dat seama că-l pierduse pe ultimul martor al proprie sale imagini, mai ales a imaginii propriei sale copilării şi nu doar. Propria mamă era singurul martor al existenţei lui complete, incluzând momentul conceperii, nouă luni de sarcină, dar şi primii ani de preştienţă. În mod normal, toate astea ţin de completitudinea existenţei unui individ, însă acel individ, cum reiese cu claritate din datele problemei, nu deţine o imagine completă asupra propriei vieţi în totalitatea obiectivă a acesteia. Moartea mamei produsese o ştergere completă a tuturor informaţiilor, imaginilor şi stărilor, mai pe scurt, a tuturor amintirilor şi pierderea era cu atât mai dureroasă cu cât mama fusese singura fiinţă care deţinea imaginea completitudinii lui Oleg.
Doar ea i-o putea relata, cu lux de amănunte şi, mai ales, cu toată efervescenţa şi căldura iubirii pe care i-o purta. Poate chiar mai mult, şi asta Oleg o înţelesese mult prea târziu, simplul fapt al existenţei lui nu începea din clipa conceperii, ci avea o genealogie mult mai complexă şi durabilă, deoarece el se născuse în imaginaţia şi dorinţa mamei încă mult înainte ca ea să-l fi întâlnit pe tata. Oleg se născuse în conştiinţa unei tinere şi frumoase fete ca parte a dorinţei şi imaginaţiei ei şi, probabil, toată existenţa ei ulterioară poate fi rezumată la căutarea unei posibilităţi de a-l aduce pe Oleg, fantasma iubirii ei, în carne şi oase. Era cutremurător să înţeleagă simplul fapt că pentru propria lui mamă el era ceva mai mult decât un individ care-i moştenea trăsăturile şi îl treceau fiorii atunci când se gândea că întreaga lui existenţă şi-a trăit-o în visul ei, că pentru ea, oricând, era ceva mult mai mult decât ar fi reuşit să înţeleagă vreodată cu propria lui minte. Ea era, dincolo de orice exagerare, stăpâna identităţii lui şi după plecarea ei Oleg s-a simţit ca o minge spartă.

0 comments:

Post a Comment

Subscribe to: Post Comments (Atom)