Cer senin deasupra Atlantidei (21)
Rămân aşa, cu un puzzle neterminat, cu înfrângerea mea în faţa unui cer nedefinit, deschis. Poate mă oprisem eu însumi printr-o teamă inconştientă că, o dată terminat cerul, imaginea va învia şi voi putea urmări, ca printr-o fereastră deschisă, plutirea norilor peste crucile şi cupolele catedralei din Zagorsk. Intenţionez însă să accept realitatea în termenii ei, nu ai mei.
(din volumul „Territoria”)
(din volumul „Territoria”)
0 comments:
Post a Comment