Nov 3, 2011

8:13 AM - , No comments

Despre eternitatea încăpăţânată, unchiul lui Hamlet şi inima de hârtie a doctorului Jivago (4)

Ceasul arată 17.95 şi nimic nu garantează ca ora 18.00 se va putea instaura vreodată. Încă dorm şi dacă tot nu m-am trezit mă gândesc la oameni al căror coeficient de inteligenţă este egal cu temperatura camerei în care aceştia locuiesc. Auzisem undeva ideea şi nu mai pot scăpa de ea. Sau să ai un IQ egal cu temperatura corpului. Sau, IQ-ul să depindă de temperatura medie anuală din perimetrul lor geografic? Adică, unde-i mai cald acesta să fie ceva mai mare. Atunci cel mai elevat IQ ar trebui să fie împrăştiat prin zonele deşertice precum Sahara, Kîzîl-Kum, Valea Morţii şi platoul Gobi. Poate depinde şi de anotimpuri? Adică, vara oamenii să fie ceva mai deştepţi, însă iarna? Nu-mi pot imagina ce ar putea să însemne un IQ de nivel minus douăzeci. Şi atunci, deştepţii ar trebui să existe unde-i mai cald. Adica mai spre sud. Însă nu cunosc ţări calde super-dezvoltate. Astea din urmă se înghesuie tot mai spre Nord. De obicei, Sudul este mai agrar, iar Nordul, unde nu-ţi mai creşte nici iarba, ceva mai industrial. Şi atunci, din contră, să fie IQ-ul cu atât mai mare cu cât te muţi mai înspre Nord?

Citesc la Sebastian Corn despre oameni a căror aptitudini matematice de abia le permit să numere corect anotimpurile, care la Vivaldi, Haydn şi Ceaikovski sunt tot atâtea. Adică, patru. Şi de aici putem deja diversifica. Doisprezece luni cu câte treizeci de zile. Patru anotimpuri, doisprezece luni şi treizeci de zile. Din nou şi din nou. Ca o bolboroseală autistă. Da, şi câte patru săptămâni cu câte şapte zile în fiecare lună. Deja mă simt depăşit şi totul apare ca un exerciţiu de analiză matematică superioară. Patru anotimpuri, doisprezece luni, treizeci de zile, însă organizate în cicluri de patru săptămâni a câte şapte zile fiecare. Cicluri care se repetă. Mari deştepţi precolumbienii ăştia. Maiaşii, adică. Au ştiut să dateze cu precizie până şi Apocalipsa. Se vede că nu aveau închisori. Sau poate de aia i-au stârpit conchistadorii. Iar ciclurile se tot repetă. Toată viaţa. Mă întreb cum am fost lăsat să termin şcoala generală.

0 comments:

Post a Comment

Subscribe to: Post Comments (Atom)