Fragment din romanul încă fără titlu... (1)
Spre pat te târăşti ca printr-un smârc mlăştinos.
Te trânteşti în el împotriva propriei voinţe şi el te înghite. Îţi suge prin cearceaf energiile şi te striveşte cu plapuma, imobilizându-te până la urmă într-o poziţie foetală sau cadaverică.
Te împietreşte aproape total şi de abia reuşeşti să te întorci de pe o parte pe alta, ca o balenă eşuată pe nisipul uscat al unei plaje congoleze, pe care rătăcesc două-trei hiene, cinci-şase crabi-necrofagi, iar cerul e plin de stârvari şi începi să te rogi Dumnezeului suprem al cetaceelor să te eutanazieze cu propriile lui mâini şi cât mai repede.
Adormirea e ca un naufragiu şi simţi dinţii recifurilor intrându-ţi prin piele, sfâşiindu-ţi burta bombată şi sufletul iţi dispare în adâncurile negre, iar ultimele clipe de conştienţă sunt ca înaintea săriturii de la ultimul etaj al unui bloc în construcţie şi asta după ce iubita te-a părăsit pentru un coleg de clasă care are piercing pe mădular şi pe care ei îi place să-l simtă masându-i cerul gurii şi astea toate ea ţi le relatează cu lux de amănunte la telefon din toaleta discotecii în timp ce doi tipi o iniţiază în tainele şi deliciile sexului bilateral. De abia atunci poţi spune că ai adormit.
După ce ai sărit, ai naufragiat, ai eşuat şi te-ai lăsat înnecat în adâncurile mocirloase căscate în propriul tău pat.
To be continued...
citesc si simt.
ReplyDeleteo calitate tare buna a textului de a crea imagini si sugera stari.
:) parca as vrea sa dau cearsaful intr-o parte :)
angela